Mãrturii cutremurãtoare din spitalul Bârlad: igienã precarã, saibe ruginite în mâncare, doctori inumani si o notã de platã umflatã, de 4000 de euro (FOTO)

Jurnal de COVID-19

CONFESIUNI… O profesoarã din judetul Vaslui, diagnosticatã cu COVID-19 pe 5 octombrie, a dorit sã împãrtãseascã tuturor, ce trãiesc pacientii infectati cu virusul SARS-CoV-2. Spitalul Municipal de Urgentã „Elena Beldiman” din Bârlad, singura unitate suport pentru pacientii COVID-19 din judetul Vaslui face fatã cu greu valului de îmbolnãviri înregistrat în ultimele sãptãmâni. Profesoara, care este din Vaslui, a fost internatã cu Covid-19 în perioada 6-16 octombrie. Într-un e-mail trimis la redactie, pacienta poveste, experienta grea si urâtã în acelasi timp, prin care a trecut, prezentând dificultãtile cu care se confruntã bolnavii, infernul de la CPU pânã la internare, dar mai ales felul în care a fost tratatã de un medic bârlãdean, pe care îl acuzã direct!: „Medic lipsit de orice eticã si deontologie profesionalã! În dimineata zilei de 16 octombrie, la întrebarea mea privind detaliile concediului medical post spitalizare mi-a rãspuns în zeflemea cu replica: “Vreti concediu? Unde? La mare, la munte, avem oferte nelimitate! Si sã mã întorc spre usã dacã vreau externare!”, povesteste pacienta. Conducerea spitalului a precizat cã a fost demaratã o anchetã. „Am primit si noi aceastã sesizare si am solicitat directorului medical Vladislav Aftene sa facã o anchetã pentru a vedea cu exactitate dacã lucrurile sesizate se confirmã. Vom avea un punct de vedere când se va finaliza ancheta internã”, a precizat Daniela Bors, managerul spitalului bârlãdean, scrie vrn.ro

Iatã „Jurnalul Covid-19″ trimis de pacienta – profesor din Vaslui! Comentariile ar fi de prisos!

„Sunt profesor! Pe 27 septembrie am început sã am simptome specifice infectãrii cu coronavirus: aveam o stare de obosealã, dureri musculare si de cap, frisoane, greatã, respiratie grea si transpiratie. Am crezut cã este o gripã sezonierã si am luat tratament ca atare! Pe 5 octombrie, în urma testului efectuat, s-a confirmat faptul cã eu si sotul meu eram infectati cu Covid, redirectionându-ne spre Spitalul Municipal „Elena Beldiman” din Bârlad. Cu acest prilej am constatat urmãtoarele:

Nu conteazã cu ce se deplaseazã bolnavul infectat cu COVID!

DSP ne-a comunicat cã nu conteazã cu ce ne deplasãm cãtre spital! Am constatat cã erau apuse vremurile transportului cu izoleta, cu ambulanta, acum mijlocul de transport cu care se ajunge la spital, infectati, îl priveste pe fiecare! Am ales rãul cel mai mic, masina personalã! Colegele de salon s-au deplasat cãtre spital cu taxiul, autobuzul, microbuzul etc, punând în pericol siguranta celor din jur!

Cel putin 10 ore la triaj, în curtea spitalului, în frig, zi si noapte, îl asteaptã pe fiecare pacient!

Am ajuns la spitalul Beldiman, în data de 5 octombrie 2020, la orele 18.00. Eram în jur de 30 de pacienti. Am stat cu totii -pentru triaj- timp de 10 ore, în curtea spitalului, sub cerul liber, în frig, pe tot parcursul noptii. Spre dimineatã, la orele 2, a început sã plouã. De abia atunci ni s-a permis sã intrãm în holul spitalului, unde am rãmas în picioare pentru cã nu erau locuri pentru toti! Ambulantele veneau încontinuu! Au adus si pacienti de la Spitalul din Husi, care au fost <> în puterea noptii în frig în fata spitalului, în pijamale! Nici nu au fost luati în seamã, pânã când unul dintre ei nu a vociferat cã doreste sã fie externat, cã nu întelege de ce a fost adus la Bârlad cu ambulanta si de ce trebuie sã stea în fata spitalului în pijamale! !! La orele 4.30 dimineata, dupã ce s-au împãrtit foi de internare cu generozitate, ne-au repartizat în saloane, dupã 10 ore de triaj în aer liber! Computerul tomograf fãcut ulterior la plãmâni a evidentiat o pneumonie care a fost agravatã de orele petrecute în frig, sub cerul liber, în puterea diminetii, pentru cã asa e protocolul. Pentru agravarea bolii cine rãspunde? Dar iarna cum va fi? Tot sub cerul liber? La – n grade?

Igiena lasã de dorit!

Am fost internatã pe Sectia de Oftalmologie si, când am ajuns în salon, m-am prãbusit pe cearsaful rupt de spital, cerând vecinei de pat încã o pãturã pentru cã frisoanele si transpiratia erau din ce în ce mai mari, ca urmare a celor 10 ore petrecute în frig, în curtea spitalului (între orele 18- 4.30). În curând, am costatat cã la baie nu existã sãpun, hârtie igienicã, dezinfectantul e un lux si lipseste, de care nu s-a auzit, apa musteste la baie pe jos, iar infirmierele spalã cu sârg în fiecare zi, cu aceasi mop infect saloane, holuri si bãi laolaltã. Si toate astea într-un spital COVID, cum sã se facã un pacient bine?

Nu se dezinfecteazã instrumentele medicale!

Nu se dezinfecteazã nimic de cãtre personalul medical (oxiometru, tensiometru, termometru etc.) , acestea fiind „plimbate” de la un pacient la altul, fãrã nici o igienizare! Asistentele iau analize de sânge cu aceleasi mãnusi, tuturor pacientilor! Spirt existã rareori, asa cã vaccinul anticoagulant mi s-a administrat direct, fãrã dezinfectare! Pacientii internati sunt amestecati cu cei vechi, deopotrivã, astfel încât nu ai nicio sansã sã te negativezi în aceste conditii!

Nu existã circuite functionale în spital

Fiind condusã de cãtre o asistentã la CT, de la etajul 2 la parterul spitalului, am constatat ca avem acelasi traseu (pacienti Covid si personal medical deopotrivã)! Întâlnindu-ne cu un cadru medical, asistenta care mã însotea a strigat de departe, cu putere: „Stai acolo, am pacient Covid! De ce ai apãrut acum!”.

Mâncarea foarte slabã, este infectã, contine elemente non compatibile pentru a fi comestibilã!

Mâncarea foarte slabã. La tratamentul dur care ti se administreazã (minim 25 de pastile pe zi, antibiotice si coagulante) primesti la mic dejun o bucatã de crenvusti si un ceai, la prânz o ciorbã chioarã cu doi tãietei si ficãtei negri cu pilaf/pârjoale într-o sãrãturã de sos, mâncãricã de cartofi sau ghiveci, de unde am pescuit o saibã ruginitã de fier, pe care o atasez ca imagine! Bine cã nu am mâncat-o! Am anuntat personalul medical, care sub pretextul cã o fotografiazã, mi-a confiscat-o. Însã am apucat sã îi fac o pozã. Despre acest fapt s-a comunicat mai departe, directorul de îngrijiri – Cristina Sârbu, confirmându-mi pe facebook (messenger) de acest lucru.

Nu am fost informatã privind starea mea de sãnãtate de cãtre personalul medical, desi am cerut insistent (si verbal si prin SMS acest lucru). Când am solicitat personal acest lucru, mi s-a rãspuns într-un limbaj nerespectos, lipsit de eticã profesionalã, fiindu-mi încãlcate toate drepturile pacientului privind dreptul la informatie medicalã!

Personalul medical de pe sectia oftalmologie NU COMUNICÃ nimic despre evolutia bolii<>. Am solicitat în mod repetat si celorlalti medici care veneau la vizitã, informatii cu privire la starea mea de sãnãtate si nu am fost informatã cu nimic! Am scris – în disperare de cauzã – pe facebook -ul spitalului, pentru a mã informa mãcar de rezultatul testului PCR fãcut de sot, unde mi-a rãspuns directorul de îngrijiri al spitalului – Cristina Sârbu si nu cum era firesc, de la doctorii care mã tratau pe sectie, cu care nu exista nicio comunicare!

Medic lipsit de orice eticã si deontologie profesionalã!

M-am lovit de atitudinea complet lipsitã de orice eticã si deontologie profesionalã a sefului sectiei de oftalmologie- Neamtu Narcis care nu mi-a oferit niciun detaliu – desi am solicitat acest lucru – cu privire la rezultatele analizelor de sânge (luate de 3 ori) sau CT! Aflat la vizitã, în dimineata zilei de 16 octombrie, la întrebarea mea privind detaliile concediului medical post spitalizare, mi-a rãspuns în zeflemea cu replica: <> si sã mã întorc spre usã dacã vreau externare!. Dupã acest rãspuns complet neprofesionist, i-am trimis cu un SMS, întrebându-l unde îi este deontologia profesionalã???!!! Rãspunsul a sosit imediat, la douã ore distantã, o asistentã informându-mã telefonic cã domnul doctor a decis sã mã externeze imediat, desi nu primisem rezultatul testului PCR, pe care îl asteaptã orice pacient înainte de a fi externat. Buletinul de externare si scrisoarea medicalã, incomplete si emise în grabã, semnate de medicul Neamtu sunt extrem de sumare, nu contin nici mãcar rezultatul EKG sau CT (care mã interesa în mod special, pentru cã mi se spusese de cãtre alt medic cã am pneumonie si cã plãmânii sunt afectati în proportie de 30 %), semn cã a luat decizia sã mã <> imediat, ca persoana <>! A decis cã pot pleca cu ambulanta, pe care am asteptat-o 7 ore si tot nu a mai sosit! Am plecat pe cont propriu!

Experienta mea pe scurt la acest spital se poate rezuma astfel: igienã precarã, mâncare slabã (cu saibe de fier, ruginite în meniu), doctori de pe sectia oftalmologie care nu au niciun feed-back si nici o comunicare fatã de pacient si o notã de platã super umflatã:10 zile, 19.520 lei (echivalentul a 4000 euro), cum scrie pe factura emisa la final! Cu sigurantã, am stat într-un un spital de lux din Israel la aceasta sumã….nu la Spitalul „Beldiman” din Bârlad, unde am tremurat 10 ore la triaj afarã, sub cerul liber în puterea diminetii, cu pneumonie! Covidul existã, chiar dacã sunt destui suspiciosi! Sfatul meu? Cât mai multã atentie privind respectarea regulilor pentru a nu ajunge la Spitalul Beldiman- Bârlad!”, încheie profesoara din Vaslui Jurnalul Covid în care aratã, cu dovezi, cât de greu le este pacientilor si sunt foarte multi în aceastã situatie!